Spital Privat Isis Editorial

Editorial

Stare de spirit

Aşteptarea unui nou membru ar trebui să fie una dintre cele mai fericite perioade din viaţa unei familii. Anticiparea întâlnirii cu o nouă viaţă, pregătirile pe care viitorii părinţi le fac împreună, grija, tandreţea şi iubirea care emerg din acest nou rol de a fi părinte, sunt sentimente care îmbogăţesc orice fiinţă şi îi dau un nou sens. Momentul în care alegi să fii părinte este momentul în care te antrenezi într-o călătorie spirituală continuă prin viaţă, o călătorie în care înveţi să culegi fericirea din lucrurile cele mai simple. Este momentul în care începi să descoperi de cât de multă iubire necondiţionată eşti capabil să oferi dar şi să primeşti.

DĂRUIREA... Puterea supremă

Publicat pe 19.06.2017

DĂRUIREA... Puterea supremă

Toţi avem minţi extraordinare şi toţi ştim să gândim. Putem face ideile să se materializeze şi să lucreze în interesul nostru, a anturajului sau a întregii societății uneori.

 „E ceva ce n-aţi reuşit să realizaţi în viaţă?”. De regulă răspunsul este „Da”. 

Când oamenii sunt întrebaţi de ce nu au reuşit să realizeze un obiectiv, răspund că n-au avut cunoştinţele necesare, bani, timp, că le-a lipsit tehnologia sau că n-au avut un manager destul de bun. Toţi dau vina pe lipsa unor resurse, ceea ce poate fi adevărat. Într-adevar, poate că au lipsit banii, cunoştinţele sau tehnologia, dar, de cele mai multe ori, ceea ce le-a lipsit cu adevărat a fost INVENTIVITATEA.

Emoţiile sunt cele care blochează capacitatea oamenilor de a înţelege viziunea, intelectul, modul de gândire şi capacitatea altor oameni. Deci, dacă controlăm un anumit tip de emoţie, putem să realizăm orice ne propunem. Dacă suntem destul de creativi, inventivi, putem ajunge la inima oricui. Dacă nu avem bani, dar suntem destul de creativi şi determinaţi, vom găsi drumul. Aceasta este resursa supremă.

Oamenii invocă frecvent faptul că nu au avut resursele necesare, dar de ce să depindem de resursele exterioare? Pe ce ne concentrăm noi gândul? Orice concentrare, conştientă sau inconştientă, începe să capete o semnificaţie şi ajunge sa creeze o EMOȚIE.

 

Deciziile pe care le luăm pot schimba cursul istoriei. DA, nu sunt cuvinte mari, fiecare dintre noi este important. Toți avem ROLUL nostru pe pământ, dar depinde cum îşi JOACă fiecare rolul. Dacă fiecare pune suflet, resurse, cunoștințe, inventivitate, REZULTATUL va fi pe măsură. Să lăsam DOAR emoțiile pozitive și să le IGNORĂM pe cele negative. 

Gândiţi-vă la cele multe exemple în care personajele au învins imposibilul, la toate și fără excepții: au triumfat tăria psihologică şi stăpânirea emoţională. Iată genul de contribuţie pe care o pot avea fiinţele umane, unde LIPSURILE au învins emoțiile negative și IMPOSIBILUL. 

 

Modelul de gândire al fiecăruia despre lume este ceea ce ne formează pe termen lung. El funcţionează ca un filtru al realităţii. Pe baza lui luăm decizii. Când vrem să influenţăm pe cineva trebuie să aflăm mai întâi ce îl influenţează deja. Trebuie să aflăm care este obiectivul sau ce urmăreşte. Nu simplele sale dorinţe şi gânduri, ci mult mai mult, NEVOIELE sale REALE. 

Fiinţa umană are şase nevoi universale. Odată ce descoperim care este obiectivul care ne motivează, trebuie să găsim şi GHIDUL care duce către el, adică acel sistem de convingeri care ne modelează nevoile.

Nevoile unora îi îndeamnă să distrugă lumea, ale altora îi îndeamnă să o creeze, să construiască ceva. Haideţi să decidem în care categorie vrem să fim!

 

  1. SECURITATEA INDIVIDUALĂ. Vrem certitudine, nu să suferim şi ne dorim să ne simţim confortabil în fiecare zi. Dar ce ironie, când suntem foarte siguri de ceva, ne plictisim şi vrem puţină varietate. Aşa se naşte următoarea nevoie: surpriza. Vrem varietate şi ne place să fim luaţi prin surprindere, dacă se poate, într-un mod plăcut.
  2. Următoarea nevoie este de RECUNOAŞTERE. Vrem să fim speciali, unici, importanţi. Putem obţine asta câştigând mulţi bani sau devenind foarte spirituali. Aceia dintre noi lipsiţi de credinţă, educaţie, cultură, resurse şi inventivitate nu pot obţine atenţia celorlalţi decât prin violenţă şi chiar suntem în stare să ne riscăm viaţa pentru a ieşi în evidenţă. De aceea există violenţă de când lumea şi va continua să existe, din nevoia unora de a se simţi unici şi diferiţi.
  3. O altă nevoie universal umană este APARTENENŢA (şi de dragoste). Mulţi oameni nu se căsătoresc pentru că iubirea îi sperie şi pentru că nu vor să fie răniţi. Ne putem satisface şi altfel aceastp nevoie de apartenenţă: prin rugăciune, prietenie sau retrăgându-ne undeva în natură, de preferat alături de cei dragi.
  4. Primele patru nevoi ţin de personalitatea noastră, atunci ultimele două ţin de spiritualitatea noastră şi de ele depinde SENTIMENTUL nostru de ÎMPLINIRE.
  5. NEVOIA DE DEZVOLTARE. Dacă relaţia noastră personală nu evoluează, dacă businessul pe care îl conducem nu se dezvoltă, dacă nu creştem în niciun fel, atunci nu mai contează nici câţi bani câştigăm, nici câţi prieteni avem, nici câţi oameni ţin la noi şi ne simţim nefericiţi. Să ne amintim că motivul pentru care ne dezvoltăm este ca să avem ceva valoros de oferit.
  6. Utima şi cea mai importantă nevoie a fiinţelor umane este aceea de a avea o contribuţie la dezvoltarea acestei lumi. Şi toţi ştim, conştient sau nu, că secretul vieţii este DĂRUIRE. Ca niciodată nu va fi vorba despre MINE, ci despre NOI. E parte din cultura noastră. Şi orice om care a dăruit vreodată ştie ce satisfacţie enormă poate obţine din asta.

 

Suntem unici, diferiți dar ne unesc cele șase nevoi. Ne diferențiază tințele stabilite de fiecare și ghidul sau harta care ne ajută să parcurgem drumul până la realizarea lor.

Oare dacă fiecare dintre noi face o lista, în care să treaca de-o parte emoţiile negative şi pe cealaltă, emoţiile pozitive cu care se confruntă cel mai des,

vom constata că emoţiile cele mai frecvente sunt cele negative şi că ele ne fac nefericiţi?

De aceea avem nevoie să învăţăm să ne cunoaştem emoţiile, ca să le putem face să lucreze în favoarea noastră, nu împotriva.

 

Noi, oamenii, începem să trăim cu adevărat şi să căutăm emoţii pozitive doar atunci când ne confruntăm cu ameninţarea morţii. 

Observăm asta la bolnavii în faze terminale sau la cei care sunt în situaţia de a pierde pe cineva drag. 

Trebuie să începem să ne explorăm reţeaua de gânduri, de convingeri, de emoţii şi de nevoi care ne guvernează, pentru că doar aşa vom avea tot mai multe de dăruit şi mai ales de câştigat. Apoi să începem să dăruim fără nicio ezitare semenilor noştri pentru că este singurul lucru care ne face să ne simţim cu adevărat împliniţi. Şi mai trebuie să încercăm să îi observăm pe ceilalţi, dar nu doar la nivel intelectual, ci la nivel emoţional, ca să aflăm ce îi motivează. Este singura modalitate prin care putem schimba lumea în care trăim. 

Harta site