Spital Privat Isis

Operatia cezariana si alaptarea

Publicat pe 08.03.2011 • 2525 comentarii

Salonul postoperator

Se simte o usoara stare de alerta.
In acea zi au fost programate multe operatii cezariene, iar cadrele medicale sunt atente la nevoile medicamentiase ale celor déjà aflate in salonul postoperator, cat si la cele pe care urmau se le pregateasca pentru a intra in sala de operatie.

Linistea din salonul postoperator

Proaspetele mamici erau inca sub efectul anestezicului care fusese administrat inainte de efectuarea operatiei chirurgicale.
Priveau usor retinute forfota cadrelor medicale. Tacere.
Fiecare se gandea la momentul cand bebelusul urma sa fie langa ele. Ii vazusera imediat dupa nastere, au putut privi relaxate cum medicul si asistenta neonatolog ii acorda primele ingrijiri pe masuta special amenajata.

Toata lumea adreseaza intrebari

Intra o alta asistenta si le intreaba cum se simt. E normal, toata lumea se adreseaza astfel si sunt deschise senzatiilor pe care le au, proaspetele mame care au adus pe lume bebelusii prin operatie cezariana.

‘’Cum va simtiti? Urmeaza sa va aducem bebelusii!’’

Usoara ezitare, stare de neincredere, trupul inca nu reactioneaza, picioarele sunt sub influenta anesteziei , iar incizia de la nivelul pielii parca incepe sa creeze o discreta jena. Dar cum pot rezista acestei oferte?

Primul bebelus a fost adus

Am aflat ca mama mai avea o fetita acasa de trei ani, pe care o alaptase mai mult de un an. Chiar daca micutul flacau a fost prezentat in uniforma Isis a bebelusilor, in urmatorul moment el a fost dezbracat si a intrat in contact cu pielea mamei.

Oare incizia de la operatie o mai simtea mama?Ii pasa oare ca picioarele nu mai sunt ale ei?
Instinctele materne exista


Isi strange puiul strans la piept iar acesta reactioneaza si incepe sa adulmece. Simte ca este un loc pe care il cunoaste deja, recunoaste mirosul.
Mama isi saruta flacaul, dupa care ii miroase pielea, il mangaie si se minuneaza de fragilitatea dar si vigoarea pe care o degaja puiul de om.

Prima sarutare a bebelusului

O mama plina de lacrimi. Bebelus linistit, atasat strans in imbratisarea mamei.
Incepe sa adulmece, miroase si intoarce capul nerabdator. Cauta. Il lasam mai jos in zona sanului. Reactioneaza. Stie ce vrea, cauta in continuare si gaseste.
Gaseste continuitatea cu mama sa, sanul. Trage instinctiv.

Este senzatia de foame atat de curand, la jumatate de ora dupa nastere?

Sau este instinctual? Este dorinta de a fi impreuna cu mama. Conteaza oare daca mama are lapte?
Nu. Copilul cauta sentimentul de siguranta.
Mamica isi ia cu indemanare puiul , iar el se cuibareste la sanul ei. Secretia de lapte se declansase deja.

Mami nu ma lua de langa tine!

Mama a dorit ca baiatul sa ramana cat mai mult timp langa ea.Am intuit ca acest bebelus va avea un start bun al alaptarii.
Mama parea ca uita de durerea unei taieturi, parea ca se uita pe sine si incerca a-si gasi o pozitie in care micutul sa se simta confortabil.

E greu cateodata sa te poti imobiliza imediat dupa operatie, dar un bebelus poate motiva sufficient o mama pentru a se uita pe sine.La inceput poti avea nevoie de ajutor<

In primele 24 de ore, dupa ce sunt aduse in salon, mamele pot avea nevoie de ajutor la alaptare si adesea ele il solicita.

De aceasta data am ramas placut impresionati sa observam o mama care era vesela, se dadea cu usurinta jos din pat, care raspundea intotdeauna cu raspunsuri pozitive cand era intrebata de starea ei si a bebelusului.
A fost naturala, micutul a ramas cuibarit mult timp langa ea si ii oferea sanul ori de cate ori plangea. Nu era ingrijorata, drept urmare cantitatea de lapte a fost suficienta si i-a oferit micutului starea de calm pe care si-o doreste orice mama.


Nasterea este mai importanta decat achizitonarea bunurilor materiale

O mama adolescentina, care a batut un drum lung pentru a naste intr-o maternitate privata, care a considerat ca nasterea este un eveniment deosebit, mult mai important decat achizitionarea bunurilor material dintr-o viata.

Taticul mandru era adesea in salon, chiar daca nu a avut cazare

Am intrebat tatal de ce ne-au ales pe noi, deoarece drumul era lung pana in Constanta.
El ne-a povestit ca si-au dorit sa aiba o alta experienta a nasterii, sa existe respect fata de pacient, deschidere, profesionalism, confort.

Comentariu tau