Spital Privat Isis

Urgenta! Sangerare masiva!

Publicat pe 20.08.2011 • 2021 comentarii

Alerta!

Tocmai ce se incheiase una dintre operatiile cezariene. Medicul a fost sunat de una dintre gravide pentru a-l anunta ca are contractii si se indrepta catre clinica.
Era asteptata pentru a se vedea situatia locala, avand in vedere ca isi programase o nastere naturala. In timp ce se pregatea pentru consultul medicului, a simtitnevoia de a merge la baie. Gravida sangera, ceea ce crezuse initial, ca putea fi lichidul amniotic, era o dara mare de sange. Pe gresie se vedea o pata mare de sange.
De urgenta in sala de operatie! Urgent comanda de sange compatibil!

Sfat: sangerarea in timpul sarcinii este motiv sa te grabesti sa consulti medicul

Orice sangerare care apare in timpul sarcinii este motiv de ingrijorare, dar cand apare in timpul travaliului déjà este alerta!
Bebelusul primeste sange oxigenat prin cordonul ombilical care este inserat in placenta. Aceasta este prinsa de peretele uterin si in felul acesta se asigura legatura bebelusului cu mama pentru a fi bine vascularizat.
Daca placenta se dezlipeste, se poate presupune ca micutul poate primi o cantitate mai mica de sange oxigenat, in consecinta bebelusul poate intra in suferinta fetala, datorita lipsei de oxigen.

Olivia a fost extrasa din uterul mamei

In cateva minute, micuta era desprinsa din mediul cald al uterului mamei sale care ii oferise pana atunci confort si mediul prilenic pentru a se dezvolta pana la greutatea de 4000 de grame, dar in acel moment clipele in care mai ramanea legata de mama sa prin cordon, puteau fi fatale.

Emotii pentru echipa care prevazuse ca bebelusul putea sa aiba nevoie de reanimare

Olivia a fost extrasa din uterul mamei sale de medicul ginecolog. O astepta echipa de neonatologie. A plans in primul moment, dupa care devenea fara tonus, fara viata.
“ Simteam cum se pierde in mainile noastre. Daca la inceput parea sa aiba un usor tonus, ulterior nu mai reactiona in nici un fel”, ne povesteste asistenta neonatolog de serviciu.

Apgar 2
S-au inceput manevrele de resuscitare fiindca respiratia intarzia sa apara, bataile inimioarei abia se simteau.
Medicul anestezist este cel care se afla alaturi de gravida pentru a o pregati in vederea anesteziei, dar rolul cel mai important al acestuia este de a interveni in situatiile de urgenta pentru reanimarea mamei.

Dr. Dinca Irina, era in stare alerta si pregatise laringoscopul inca de a iesi la lumina Olivia. A intubat-o cu repeziciune si siguranta. In acest fel i-a permis patrunderea aerului in plamani.
1-2-3- masaj cardiac, respira! 1-2-3-respira!
Manevrele de reanimare au continuat cateva minute pana sa se instaleze o slaba respiratie a fetitei. S-a asigurat o linie venoasa. S-a inceput primul tratament medicamentos.

Ne-a socat culoarea sa!

Era palida, fara culoare!
Sangele déjà era incalzit si pregatit pentru a se efectua transfuzia fetitei.
A fost dusa in salonul de terapie intensiva unde s-a montat de urgenta CPAP-ul, aparatul prin care Olivia era ajutata sa isi mentina respiratia.
Peste putin timp, sangele potrivit grupei de sange a fost introdus.

Olivia isi revenea sub ochii nostri

In toata aceasta perioada se observa cum Olivia incepe sa revina la viata.
Au fost timpi scurti, extrem de scurti, dar atat de incarcati emotional pentru personalul medical si tatic.
Cu fiecare mililitru de sange perfuzat, cat si cu fiecare respiratie pe care o initia singura si cu din ce in ce mai multa vigoare, Olivia revenea la viata.

Peste cateva ore Olivia era roz si respira singura

Peste cateva ore, Olivia parea ca era deranjata de acel aparat care ii era introdus in nas pentru a o ajuta sa respire.
Plangea viguros, avea culoarea roz ca a unui nou nascut ce pasea in viata cu nota zece.
Starea generala era buna, aparatul care ii sustinea respiratia nu ii mai era necesar, dadea semne de agitatie, o deranja.

Dimineata la ora opt - schimbul de tura

Personalul medical din tura de noapte, ne povesteste istorioara Oliviei care statea roz si calma in incubator, care nu dadea semne ca ar vrea sa geama, care parea un bebelus abia nascut, cu o nota buna la nastere.

Unii micuti cu note mici la nastere, dupa ce sunt stabilizati cardio-respirator, isi mentin o stare generala mediocra si pot avea semne de suferinta neurologica, fiindca zonele neoxigenate din creierasul micutului pot crea acele manifestari neurologice.

Insa micuta Olivia, isi dorea sa manance, era viguroasa, cu un plans ferm.
Tranzitia Oliviei catre viata pe care o visasera parintii sai a fost de doisprezece ore, timp in care emotiile au fost maxime.

A fost o minune! A avut zile! Un miracol ceea ce vedeam dupa 12 ore!
A ramas in continuare in salonul de terapie intensiva pentru supraveghere, dar Olivia parea ca se adapteaza conform varstei si greutatii sale, fara sa anunte vreun semn al suferintei anterioare.
Olivia, fetita frumoasa era in centrul atentiei, ea cea care a luptat pentru viata!
Dupa patru zile micuta era in salon cu parintii sai. Deja sugea la san si o facea cu mare placere.

In mod sigur va intrebati cum au trecut peste acest eveniment parintii

Am vazut doi parinti increzatori. Chiar si atunci cand au fost momente de tensiune maxima, ei au stiut sa se retraga, sa aiba o stare de calm, incredere si asteptare.
Taticul era informat ori de cate ori aparea o schimbare in starea fetei si la fiecare manevra care i se facea.

Sentimentele mamei cand fetita era in pericol

Mama ne povesteste ulterior, dupa cinci zile, cum privea in sala de operatie primele manevre de reanimare ale fetei. Avea incredere in personalul medical. Nu se gandea ce va fi. Se bucura de fiecare pas realizat.
Stia si simtise ca fata lor era in pericol inca dinainte de a intra in sala.
Ulterior, era in salonul postoperator si primea vesti despre Olivia de la sotul ei. Stia ca nu poate schimba cu nimic starea fetei daca va fi trista.
A doua zi, insotita de sotul ei, se indrepta catre salonul de reanimare al fetei. Zambea. Era bucuroasa ca o puea vedea.
Olivia a simtit prezenta mamei. Au comunicat. Dupa patru zile Olivia nu se despartea de mami stand la sanul ei.

Nota:
A fost o minune? A fost sansa sau soarta?
Uneori se intampla lucruri pe care nu le poti prevedea, viata poate oferi surprize placute sau neplacute.
Oare noi, personalul medical, intervenim in acest proces sau suntem unelte in mana destinului?

Comentariu tau