Ce este hipertensiunea indusă de sarcină?

Dacă vei dezvolta tensiune arterială ridicată după 20 de săptămâni de sarcină, dar nu ai proteine în urină, vei fi diagnosticată cu hipertensiune indusă de sarcină, uneori numită hipertensiune gestațională. Femeile care dezvoltă tensiune arterială crescută după jumătatea sarcinii și au proteine în urină, au o tulburare complexă numită preeclampsie, iar cele care au avut hipertensiune arterială înainte de sarcină sau sunt diagnosticate cu aceasta înainte de 20 săptămâni, au ceea ce se numește hipertensiune arterială cronică.

Hipertensiunea arterială este, în general, definită ca o tensiune de 140/90 sau mai mare, chiar dacă numai una dintre valori este ridicată. Ea nu produce, de obicei, niciun simptom vizibil decât dacă tensiunea arterială este foarte mare.

Prima cifră a tensiunii arteriale se referă la tensiunea arterială sistolică, care măsoară presiunea de sânge exercitată asupra pereților arterelor, atunci când inima pompează sânge. Cea de-a doua cifră este presiunea diastolică, o valoare a presiunii atunci când inima se relaxează și se umple cu sânge. Medicul va lua valorile tensiunii arteriale în momente diferite, pentru a stabili dacă este într-adevăr ridicată.

Cum poate afecta hipertensiunea indusă de sarcină sănătatea ta și pe cea a copilului?

Aceasta depinde de cât de avansată este sarcina atunci când dezvolți hipertensiunea gestațională și cât de mare devine tensiunea arterială. Cu cât este mai severă hipertensiunea arterială și cu cât mai devreme se declanșează în timpul sarcinii, cu atât riscurile sunt mai mari.

Vestea bună este că cele mai multe femei care dezvoltă hipertensiune indusă de sarcină au doar o formă ușoară și o dezvoltă aproape de termen (37 de săptămâni sau mai târziu). Dacă te afli în această categorie, există posibilitatea declanșării travaliului sau efectuării unei operații cezariene, dar în afară de aceasta, tu și copilul tău sunteți în siguranță.

Cu toate acestea, aproximativ 1 din 4 femei cu hipertensiune gestațională dezvoltă preeclampsie în timpul sarcinii, al travaliului sau la scurt timp după naștere. De asemenea, ai o șansă de 50% de a face preeclampsie dacă vei dezvolta hipertensiune indusă de sarcină înainte de 30 de săptămâni.

Hipertensiunea gestațională, de asemenea, te pune la risc crescut pentru o serie de alte complicații ale sarcinii, inclusiv limitarea creșterii intrauterine, naștere prematură, dezlipire de placentă sau moarte intrauterină. Din cauza acestor riscuri, medicul tău te va monitoriza cu atenție pe tine și pe copilul tău.

Care sunt riscurile de a avea hipertensiune indusă de sarcină?

Riscul de a dezvolta o hipertensiune indusă de sarcină este mai mare în cazul în care:

  • Aceasta este prima sarcină;
  • Ești supraponderală sau suferi de obezitate;
  • Ai peste 30 de ani;
  • Ai un istoric personal sau familial de hipertensiune gestațională sau preeclampsie;
  • Ai insuficiență renală cronică sau diabet zaharat;
  • Ai gemeni sau mai mulți.

Cum este gestionată hipertensiunea indusă de sarcină?

Pentru că hipertensiunea arterială poate afecta fluxul de sânge ce circulă prin placentă, dacă ești diagnosticată cu hipertensiune gestațională, medicul tău va efectua o ecografie și, poate, un profil biofizic fetal pentru a fi sigur că bebelușul tău crește bine și pentru a vedea dacă ai o cantitate normală de lichid amniotic. În anumite cazuri (dacă creșterea copilului este redusă, de exemplu), vei face o ecografie Doppler pentru a verifica fluxul de sânge care ajunge la copilul tău.

Medicul tău poate solicita, de asemenea, o serie de teste de sânge și te va ruga să colectezi urina timp de 24 de ore pentru a verifica dacă aceasta conține proteine. Aceste teste de laborator îl vor ajuta pe medic să determine dacă ai preeclampsie și îi va permite să evalueze orice modificări ulterioare ale stării tale.

Dincolo de aceste măsuri inițiale, modul în care medicul tău va gestiona sarcina depinde de cât de mare este tensiunea arterială, care este starea copilului tău și cât de avansată este sarcina ta.

Dacă nu ai ajuns încă la 39 de săptămâni și tensiunea arterială nu este mult crescută, s-ar putea să fii spitalizată pentru câteva zile de monitorizare. După aceea, dacă tu și copilul tău sunteți bine, s-ar putea să fii trimisă acasă, cu indicație de odihnă sau, eventual, un anumit grad de repaus la pat, monitorizarea tensiunii arteriale, a mișcărilor bebelușului și a oricărei modificări legate de starea ta. De asemenea, vei face teste de urină, ecografii și teste nonstress mai frecvent.

Va trebui să urmărești dacă apar simptome de preeclampsie (cum ar fi edemele, creșterea bruscă în greutate, dureri de cap persistente sau severe, tulburări de vedere, dureri abdominale superioare sau sensibilitate, sau greață și vărsături), precum și semne de desprindere de placentă (cum ar fi sângerări vaginale, sensibilitate sau durere uterină). Dacă există semne de alarmă pentru tine sau copilul tău, vei fi probabil spitalizată și ar putea fi necesară declanșarea nașterii. Dacă tensiunea arterială este foarte crescută, ți se vor administra medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale.
Dacă nu ai ajuns la 37 de săptămâni, ți se vor administra corticosteroizi pentru a accelera dezvoltarea plămânilor copilului tău. Dacă starea ta sau a copilului tău se înrăutățește, medicul va decide efectuarea operației cezariene, chiar dacă copilul este încă prematur. Dacă nașterea poate fi amânată, vei rămâne în spital, astfel încât să puteți fi monitorizați foarte atent în timp ce copilul tău are mai mult timp să se maturizeze.

Ce este preeclampsia?

Preeclampsia este o afecțiune complexă, care afectează aproximativ 5% din femeile gravide. Ești diagnosticată cu preeclampsie dacă ai hipertensiune arterială (tensiune mai mare de 140/90) și proteine în urină după 20 de săptămâni de sarcină.

Această afecțiune apare cel mai frecvent după 37 de săptămani de sarcină, dar se poate dezvolta în orice moment în a doua jumătate a sarcinii, inclusiv în timpul travaliului sau chiar după naștere (de obicei în primele 48 de ore). Preeclampsia poate varia de la ușoară la severă și poate progresa lent sau rapid.

Cum poate afecta preeclampsia sănătatea ta și pe cea a copilului tău?

Cu cât starea ta este mai severă și apare mai devreme, cu atât mai mari sunt riscurile pentru tine și pentru copilul tău. Cele mai multe femei care dezvoltă preeclampsie în apropierea termenului de naștere, dezvoltă o versiune ușoară și atât ele cât și copiii lor vor fi bine, cu o îngrijire adecvată. Dar când preeclampsia este severă, aceasta poate afecta mai multe organe și poate cauza probleme grave sau care pot pune viața în pericol.

Preeclampsia provoacă contractarea vaselor de sânge, rezultând într-o hipertensiune arterială și un flux redus de sânge care pot afecta organele din corpul mamei, cum ar fi ficatul, rinichii și creierul.

În același timp, aportul de sânge către placentă scade, iar aceasta poate determina probleme pentru copilul tău, cum ar fi o creștere redusă, lichid amniotic scăzut sau dezlipire de placentă (când placenta se separă de peretele uterin înainte de expulzie). În plus, copilul poate suferi consecințele prematurității dacă va fi nevoie să naști mai devreme pentru a-ți proteja sănătatea.

Modificările de la nivelul vaselor de sânge cauzate de preeclampsie pot provoca capilarele tale la pierderi sau scurgeri de lichid în țesuturi, ceea ce duce la umflarea acestora (cunoscut sub numele de edem). Iar atunci când vasele mici de sânge din rinichi se fisurează, proteinele din sânge ajung în urină. Este normal să ai o cantitate mică de proteine în urină, dar mai mult decât puțin poate semnala o problemă.

Ce este eclampsia?

Rareori, preeclampsia poate duce la convulsii, o afecțiune numită eclampsie. Eclampsia poate avea consecințe foarte grave atât pentru mamă cât și pentru copil.

Crizele pot fi precedate de simptome cum ar fi dureri de cap severe sau persistente, tulburări de vedere (vedere încețoșată, pete în câmpul vizual sau sensibilitate la lumină), confuzie mentală sau dureri abdominale intense superior. Uneori, însă, crizele apar fără avertisment. Din acest motiv, toate femeile cu preeclampsie severă primesc sulfat de magneziu, un medicament anti-convulsiv.

Care sunt simptomele de preeclampsie?

Preeclampsia poate să apară brusc așa că este foarte important să fii conștientă de simptome. Sună-ți medicul imediat dacă observi umflarea feței sau pungi în jurul ochilor, mai mult de o umflare ușoară la nivelul mâinilor, umflarea excesivă sau bruscă a picioarelor sau a gleznelor. Acest lucru este cauzat de retenția de apă care poate duce, de asemenea, la creșterea rapidă în greutate, așa că informează-ți medicul dacă iei mai mult de 1,5 kilograme în greutate, într-o săptămână.

În cazul unei preeclampsii mai severe, este posibil să apară și alte simptome. Sună-ți medicul imediat dacă ai oricare dintre aceste semne de avertizare:

  • Dureri de cap severe sau persistente;
  • Tulburări de vedere, inclusiv vedere dublă, neclară, pete sau lumini intermitente, sensibilitate la lumină sau pierderea temporară a vederii;
  • Durere intensă sau sensibilitate în partea superioară a abdomenului;
  • Greață și vărsături.

Simptomele pot varia de la femeie la femeie și preeclampsia poate să apară fără simptome evidente, mai ales în stadii incipiente.

Care sunt factorii de risc pentru preeclampsie?

  • Hipertensiune arterială cronică;
  • Anumite tulburări de coagulare, diabet zaharat, boli de rinichi sau prezența unei boli auto- imune cum ar fi lupusul;
  • O rudă apropiată care au avut preeclampsie;
  • Supraponderabilitate sau obezitate;
  • Doi sau mai mulți copii;
  • Vârstă mai mică de 20 ani sau mai mare de 40 de ani.

Cum este gestionată preeclampsia?

Aceasta depinde de cât de severă este, cât de avansată este sarcina ta și cum este afectat copilul tău. Vei fi, probabil, spitalizată pentru o evaluare inițială și, eventual, pentru tot restul sarcinii.

În plus față de monitorizarea tensiunii arteriale și testarea proteinelor din urină, medicul va face o serie de teste de sânge pentru a afla cât de gravă este problema. Ți se va face, de asemenea, o ecografie pentru a verifica creșterea copilului, un profil biofizic și un test nonstress pentru a vedea starea și evoluția copilului tău.

Dacă ai preeclampsie ușoară și ai 37 de săptămâni sau mai mult, medicul tău va lua în considerare inducerea travaliului, mai ales în cazul în care colul începe să se subțieze și să se dilate. Dacă există semne că tu sau copilul tau nu veți fi capabili să tolerați efortul travaliului, medicul îți va indica o operație cezariană.

Dacă nu ai încă 37 săptămâni, starea ta este ușoară și pare stabilă, iar copilul este în stare bună, probabil că nu va fi nevoie să naști imediat. În schimb, îți va fi recomandată odihna (tensiunea arterială va fi în general mai mică atunci când te afli în repaus), monitorizarea atentă a tensiunii arteriale, teste de urină, ecografii
periodice, teste nonstress și monitorizarea mișcarilor bebelușului tău. Imobilizarea completă la pat pentru o perioadă îndelungată nu ar fi probabil utilă deoarece crește riscul formării de cheaguri de sânge.

În cazul în care, în orice moment simptomele indică faptul că preeclampsia se înrăutățește sau că starea bebelușului tău nu este prea bună, vei fi internată în spital și, probabil, ți se va declanșa nașterea.

Dacă ești diagnosticată cu preeclampsie severa, va trebui cu siguranță să-ți petreci restul sarcinii în spital.

Ți se vor administra sulfat de magneziu intravenos pentru a preveni crizele, precum și medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale, dacă este extrem de mare. Dacă ai mai puțin de 37 de săptămâni, ți se vor administra corticosteroizi pentru a ajuta plămânii copilului să se maturizeze mai repede.

Medicul va efectua o operație cezariană la primul semn că preeclampsia se înrăutățește (inclusiv dacă ai sindrom HELLP sau eclampsie) sau starea copilului tău nu este bună, indiferent de momentul în care te afli în timpul sarcinii.

După naștere, vei rămâne sub supraveghere atentă pentru câteva zile pentru a monitoriza tensiunea arterială și pentru a fi urmărite semne ale altor complicații.

07 ISIS ISIS este linia telefonică deschisă non-stop pentru acest tip de urgențe. Suntem mereu alături de tine pentru că vrem să te simți în siguranță.
Să ai o sarcină ușoară, lipsită de griji!

Dr. Mohamed ZAHER
Manager General
Medic Obstetrică-Ginecologie
ISIS – Spital Privat