Cefaleea (durerea de cap) este una dintre cauzele cele mai frecvente de consultație neurologică și pediatrică în general. Deși familia este de obicei extrem de anxioasă atunci când copilul se plânge frecvent de cefalee, de cele mai multe ori aceasta este benignă și nu are la bază o cauză organică.

Din punct de vedere fiziopatologic cefaleea poate fi produsă de afectarea unor structuri extracraniene (piele, țesut subcutanat, mușchi, dinți, structurile delicate ale ochilor, urechilor, sinusurilor, artere extracraniene etc) sau intracraniene (artere cerebrale și durale, sinusurile venoase etc). Aceste structuri pot produce durere prin mai multe mecanisme: inflamație, vasodilatație, tracțiune, contracție musculară prelungită.

Este foarte important de precizat că parenchimul cerebral (creierul) NU doare!

Există diferite clasificări ale cefaleei, bazate pe diferite criterii:

Din punct de vedere etiologic

  • cefalee primară – migrena, cefaleea de tip tensional etc;
  • cefalee secundară – ce are la bază o cauză organică precum infecție a sistemului nervos central, hemoragie intracraniană, hipertensiune intracraniană etc.

Din punct de vedere temporal

  • cefalee acută;
  • cefalee acută recurentă;
  • cefalee cronică neprogresivă;
  • cefalee cronică progresivă;
  • cefalee mixtă.

Abordarea copilului cu cefalee presupune un istoric amănunțit (cheia dignosticului corect!), cu întrebări pentru părinte și copil despre debutul durerii, localizare, intensitate, durată, frecvență, semne asociate, factori care amelioreză/agravează, istoricul familial, examen clinic general și neurologic (stare generală, febră, tensiune arterială, semne meningeale, palparea sinusurilor) și în funcție de istoric și examenul clinic, eventual, examinări complementare (CT/RMN cerebral, EEG, puncție lombară, examen oftalmologic, examen psihologic/psihiatric etc).

Există câteva “semnale de alarmă” ce trebuie să atragă atenția medicului în timpul consultației: prezența febrei și a semnelor meningeale, cefalee lateralizată persistentă, cefalee extrem de severă cu debut brusc, cefalee occipitală la copilul mai mic de 10 ani, cefalee care trezește copilul din somn, modificări de comportament, scăderea performanțelor şcolare.

Tratamentul cefaleei este în primul rând etiopatogenic (al cauzei) prin antibioterapie (în meningită), tratament neurochirurgical (în traumatisme, hidrocefalie, procese expansive), tratament antimigrenos (în migrenă etc.), simptomatic (cu administrare de analgezice), dar presupune şi măsuri generale precum regim de viaţă ordonat, somn suficient, mese corecte, evitarea expunerii prelungite la TV sau calculator, activităţi în aer liber.

Despre fiecare tip de cefalee în particular vom vorbi pe larg în ediţiile următoare ale “Ghidului de sănătate”. Până atunci, urmăriți cu atenție modul în care copilul se manifestă atunci când acuză dureri de cap și sfătuiți-vă cu medicul specialist. Nu neglijați simptomele!

ISIS, prin echipa medicală, vă oferă tot sprijinul în astfel de situații.
Telefon: 07 ISIS ISIS / 07 4747 4747

Dr. Daniela STOIAN
Medic Specialist
Neurologie Pediatrică
ISIS – Spital Privat